Schimbările stilului de viaţă, precum evitarea alimentaţiei bogate în grăsimi, renunţarea la fumat şi combaterea sedentarismului, chiar dacă nu vindecă ateroscleroza, îi obstrucţionează evoluţia şi reduc riscul de evenimente cardiace sau atacuri cerebrale. Boala duce în timp la îngustarea arterelor care transportă sângele oxigenat de la inimă către celelalte organe ale corpului. Astfel, ateroscleroza poate cauza infarct miocardic acut, atacuri vascular-cerebrale sau alte afecţiuni cardiovasculare
Ateroscleroza debutează încă de la 20-25 ani şi evoluează „în tăcere“ o perioadă variabilă de timp. Este un proces lent care se poate dezvolta ani de zile fără nici un simptom. Depunerile pe pereţii arterelor încep uneori chiar din copilărie sau adolescenţă, deşi manifestările clinice ale aterosclerozei sunt foarte tardive. În tot acest timp, depozitele de grăsimi se depun pe pereţii arterelor care hrănesc inima şi le îngustează.
Efectul este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune din muşchiul inimii. Ateroscleroza este accelerată de expunerea la factorii de risc cardiovasculari: alimentaţie nesănătoasă – mâncăruri grase, de tip fast-food – fumat, sedentarism. Ateroscleroza poate fi prevenită şi chiar încetinită evoluţia acesteia prin respectarea unui regim de viaţă ce presupune abandonarea fumatului, adoptarea unei diete care să limiteze consumul de carne şi alimente grase, efectuarea unor exerciţii fizice regulate şi o încercare de a diminua pe cât posibil stresul cotidian.
Nu este niciodată prea târziu să schimbaţi obiceiurile care pot fi dăunătoare inimii
Există anumiţi factori de risc care nu pot fi modificaţi: ereditatea, vârsta şi sexul. Dar puteţi reduce factorii de risc care pot fi controlaţi: alimentaţia, fumatul, sedentarismul. Din nefericire, vedem din ce în ce mai frecvent, pacienţi tineri (între 30-40 de ani) internaţi pentru infarct miocardic acut, la care singurul factor de risc coronarian decelabil este fumatul. Stresul, boala secolului, care la fel ca şi fumatul este deseori apanajul oamenilor tineri, trebuie şi el ţinut sub control înainte de a produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii. Nu este niciodată prea târziu să schimbaţi obiceiurile care pot fi dăunătoare inimii. Cum putem combate stresul? Printr-o activitate fizică în majoritatea zilelor săptămânii, sub formă de activităţi recreative, cel puţin 30 de minute (alergare, înot, mers pe jos sau orice altă activitate fizică moderată) sau ocupaţională (ex. grădinărit)“.
Fumatul – principalul factor de risc asupra sănătăţii inimii tinerilor
Fumatul este considerat principalul factor de risc asupra aparatului cardiovascular: accelerează bătăile inimii, produce modificări la nivelul peretelui vascular (disfuncţie endotelială, determină şi accelerează procesul aterosclerozei). Fumătorii inveteraţi suferă de o reducere a oxigenării sângelui, inclusiv a celui din vasele inimii. Specialiştii au demonstrat faptul că accidentele coronariene se reduc la jumătate numai prin renunţarea la fumat timp de cel puţin cinci ani! Studiile arată ca şi tinerii sub 20 de ani suferă atacuri de inimă, iar bolile cardiovasculare şi circulatorii reprezintă 11% din numărul deceselor înregistrate la femeile sub 45 de ani. Un număr de 350.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu boli cardiovasculare, iar una din principalele cauze este fumatul. Un studiu realizat pe 4.900 de adolescenţi din Bucureşti şi din judeţul Ilfov, a scos la iveală faptul că 7% dintre tineri au fost depistaţi cu hipertensiune arterială.
Stresul: cât rău ne poate face?
Având în vedere emoţiile puternice care ne apasă în fiecare zi, inima este într-o permanentă alertă. Stresul eliberează catecolamine, care pot, indirect, să determine creşterea acizilor graşi şi a glicemiei în sistemul circulator. Acestea pot fi convertite în grăsime şi colesterol şi depozitate în pereţii arteriali. Aceste depozite realizează o rezistenţă în fluxul circulator şi contribuie astfel la creşterea tensiunii arteriale. Stresul mental cronic creşte presiunea arterială precum şi nivelul colesterolului şi duce astfel la hipertensiune arterială cronică.
Posibilităţile de corectare a modului de viaţa sunt multiple: organizarea programului de muncă, respectarea unor zile de odihnă după munci epuizante, astfel putându-se evita sau diminua stresul provocat de problemele cotidiene. Şi, nu trebuie uitat că activitatea fizică poate avea un efect protector împotriva stresului. În general, exerciţiul fizic îmbunătăţeşte forma fizică şi psihică. Anxietatea şi instabilitatea emoţională sunt diminuate, iar rezistenţa la stres creşte. Pentru inimă, practicarea sportului este în mod particular benefică.
Astfel, o activitate fizică moderată de 30 de minute de mers pe jos, zilnic, scade numărul evenimentelor cardiovasculare (infarctul de miocard, accidentele vasculare) şi creşte rata supravieţuirii celor care au avut astfel de evenimente între 25-30%. Pe de o parte, inima învaţă cum să obosească mai greu (se reglează frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială), se contractă mai bine şi devine mai puţin sensibilă la stimuli şi stres, iar pe de altă parte sunt diminuaţi diverşi factori de risc pentru bolile cardiovasculare: colesterol crescut, obezitate, diabet zaharat.
Depunerea plăcilor în interiorul arterelor duce la probleme de sănătate serioase, precum infarctul miocardic sau atacul cerebral. Aceste plăci sunt formate din grăsimi saturate şi trans conţinute în multe dintre alimente.
Atunci când consumăm alimente bogate în grăsimi saturate li trans nivelurile colesterolului „rău“ – LDL – cresc în organism. Combinarea nivelului crescut de colesterol „rău“ cu alţi factori predispozanţi duc la depunerea de plăci la nivelul arterelor şi, de aici, la tot felul de complicaţii, potrivit newhealthadviser.com.
Cauzele pentru care apar depunerile la nivelul vaselor de sânge sunt următoarele:
1.Creşterea tensiunii arteriale. Nu are simptome, astfel că ea trebuie controlată la intervale regulate de timp. Atunci când aceasta se menţine la niveluri înalte pereţii arterelor se distrug şi devin mult mai expuse formării plăcilor. Dacă tensiunea e mai mare de 140/90 mm hg, trebuie contactat medicul pentru un sfat avizat.
2.Glicemie mare. Dacă aveţi diabet sau nivelurile de zahăr în sânge este mare e musai să aveţi grijă. Zahărul în exces distruge structura vaselor de sânge ducând la depunerea plăcilor în interiorul arterelor, fapt care are drept consecinţă apariţia aterosclerozei.
3.Consumul de alcool. În exces, alcoolul dăunează sănătăţii. El creşte tensiunea şi nivelul colesterolului „rău“ din sânge. Bărbaţii pot bea două pahare pe zi, în timp ce femeile, doar unul singur pentru a nu stimula depunerea plăcilor care duc la ateroscleroză.
4. Greutatea excesivă. Kilogramele în plus sunt un factor de risc pentru creşterea nivelului colesterolului, apariţia diabetului şi a tensiunii mari, astfel că este indicată scăderea în greutate.
5. Lipsa exerciţiilor fizice. Stilul de viaţă sedentar duce, în timp, la apariţia extragreutăţii corporale, a diabetului, a tensiunii mari, fiecare dintre acestea contribuind la apariţia şi depunerea plăcilor.
6. Grăsimile saturate. Dieta este strâns legată de apariţia ateroamelor, constituite din grăsimi saturate. Cele mai frecvente surse de grăsimi saturate sunt. Untul, produsele lactate, brânza, carnea, mezelurile, anumite uleiuri cum este cel de palmier. Prin umare, este recomandată reducerea aportului de astfel de alimente.
7.Grăsimile trans. Acestea sunt prezente în multe alimente, adăugate pentru a creşte savoarea şi a îmbunătăţi textura, însă au un efect devastator asupra arterelor stimulând depozitele de pe pereţii acestora. De exemplu, mezelurile sunt bogate în grăsimi trans, astfel că ar trebui eliminate din dietă.
8.Dieta colesterol. Carnea, ouăle, brânza şi lactatele nedegresate sunt bogate în colesterol şi pot fi o cauză de apariţie a plcăilor de la nivelul arterelor. Limitarea lor în consum poate evita apariţia aterosclerozei.
9.Fumatul. Este foarte riscant pentru sănătate. Nicotina conţinută în ţigarete distruge structura şesutul arterial favorizând apariţia plăcilor.
Cele mai bune alimente care împiedică depunerile
Sparanghel. Este bogat în fibre, vitamine şi minerale. Poate ajuta la reducerea tensiunii, iar vitaminele C, E, K, B1 şi B2 pe care le conţine sunt extrem de utile în menţinerea sănătăţii arterelor. Se recomandă socnumul proaspăt sau gătit la aburi.
Avocado. Este bogat în grăsimi sănătoase şi benefic pentru sănătate. Încercaţi să-l adăugaţi în salate, sanviciuri sau smoothie. Are un gust bun şi este bogat în fibre, vitamine, antioxidanţi, vitamine şi grăsimi bune. Poate reduce nivelul colesterolului şi îl poate creşte pe cel „bun“ – HDL – din sânge. Acest colesterol „bun“ are proprietatea de a curăţa arterele şi de a îndepărta plăcile depuse.
Broccoli. Bogat în vitamina K este o legumă ideală pentru păstrarea sănătăţii arterelor. Are, de asemenea, vitamine şi minerale şi consumul descreşte nivelul LDL-ului. Fibrele din broccoli pot reduce tensiunea arterială . Toţi aceşti factori previn apariţia ateroamelor şi a altor boli cardiovasculare.
Merişoare. Aceste fructe micuţe sunt bogate în antioxidanţi. Antioxidanţii cresc nivelul HDL-ului în sânge. Introducerea lor în dietă reduce riscul de ateroscleroză şi de alte boli.
Peştele precum tonul, somonul, sardinele, este bogat în grăsimi sănătoase care reduc inflamaţia şi depunerea plăcilor pe pereţii vaselor de sânge. Se recomandă consumul a două porţii de peşte pe săptămână pentru menţinerea nivelului normal al colesterolului şi a unei inimi sănătoase.
Nucile. Sunt o gustare sănătoasă, bogată în vitamina E şi grăsimi mononesaturate. Migdalele sunt benefice pentru o inimă sănătoasă, nucile şi seminţele de in sunt, de asemenea, alegeri bune pentru reducerea inflamaţiei şi a plăcilor de pe artere.