Alăptatul la sân este una din bucuriile maternităţii, dar poate duce şi la unele situaţii dificile. Staza laptelui în ducturile sânilor, care conduce la apariţia lactostazei sau a mastitei este una dintre ele. Mastita este un proces inflamator care apare în ţesuturile sânului. Boala afectează una din zece femei care alăptează. În aproximativ 3% din cazuri, boala se poate complica prin abcesul sânului, dar tratamentul corect la momentul potrivit ajută de obicei la evitarea acestei situaţii.
Care sunt cauzele mastitei?
„taza laptelui poate provoca mastită, care apare când laptele este păstrat prea mult din cauza obstrucţiei ducturilor sânului sau a unei cantităţi excesive de lapte produs”Boala este deseori declanşată de o infecţie sau stază a laptelui în ducturile sânului. Infecţia, în majoritatea cazurilor bacteriană, poate fi transmisă de la copil sau de pe suprafaţa pielii mamei prin crăpăturile din sân sau sfârc. Acest tip de bacterii este de obicei inofensiv, atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Cu toate acestea, când bacteriile penetrează bariera pielii, un proces de răspuns imun poate apărea, care duce la inflamaţie. Şi staza laptelui poate provoca mastită, care apare când laptele este păstrat prea mult din cauza obstrucţiei ducturilor sânului sau a unei cantităţi excesive de lapte produs. Laptele se infiltrează în ţesuturile din jur, provocând un răspuns al sistemului imunitar, care duce la inflamaţie. Riscul de mastită este mai mare când mama alăptează în primele săptămâni după naştere sau când poziţia de alăptat nu este schimbată regulat (deoarece laptele se poate bloca în ducturi).
De asemenea, riscul poate fi mai mare când mamele poartă sutiene care limitează fluxul de lapte, când au suferit în prealabil de mastită sau când există crăpături în sân.
Diagnostic şi tratament
Simptomele mastitei apar brusc şi includ senzaţii de slăbiciune şi temperatură ridicată (până la 38,3 grade Celsius în unele cazuri). Simptomele apar de obicei într-un singur sân şi scot la iveală o piele roşie şi umflată şi un ţesut al sânului fierbinte şi sensibil. În plus, aceste simptome pot fi însoţite de o senzaţie de arsură şi secreţii albe (uneori conţinând sânge) din sfârc. Tipul de tratament administrat este în funcţie de provenienţa mastitei (din infecţie sau nu). Mastita neinfecţioasă este tratată prin schimbarea obiceiurilor de alăptare ale mamei şi se pot prescrie suplimentar analgezice şi medicamente antiinflamatoare. Totuşi, este strict interzisă administrarea de aspirină când alăptaţi. Mastita infecţioasă poate fi tratată în plus cu medicamente antibacteriene.
Cum să evitaţi mastita?
• Alăptatul regulat (la fiecare 1-3 ore sau când bebeluşul este înfometat) va ajuta la golirea ducturilor de lapte şi să le păstreze libere de obstrucţii.
• Dacă bebeluşul nu a fost alăptat de peste 4 ore, folosiţi dispozitive speciale (cum ar fi pompa de sân) pentru a extrage laptele. Observaţi dacă bebeluşul suge aşa cum trebuie.
• Când suge, gura copilului ar trebui să cuprindă atât sfârcul şi areola (zona din jurul sfârcului). Când un copil suge numai sânul, există posibilitatea de a afecta pielea şi provoca fisuri. De aceea copilul poate întâmpina dificultăţi când suge, iar sânul nu este golit complet.
• Folosiţi ambii sâni când alăptaţi, dar nu treceţi la sânul următor dacă unul nu a fost golit complet.
• Schimbaţi poziţia de alăptat periodic pentru a goli toate ducturile de lapte.
• Consultaţi medicul de familie când sfârcul crapă sau apare inflamaţia.
• Uscaţi sfârcurile după fiecare alăptare pentru a evita crăpăturile. Creme speciale (disponibile la farmacia locală) pot ajuta pielea să nu crape.
• Nu lăsaţi sfârcul să devină tetina bebeluşului, deoarece poate creşte riscul de crăpături ale sânului.
• Consumaţi lichide din belşug şi odihniţi-vă suficient.
• Evitaţi înlocuitorii pentru laptele de mamă şi suplimentele. Se recomandă ca bebeluşul să fie înţărcat treptat pentru a evita traumatizarea atât a copilului, cât şi a sânilor.
• Purtaţi un sutien care nu pune presiune asupra sânilor.
• Dacă apar orice fel de probleme, consultaţi-vă cu medicul de familie.
Fiecare femeie ar trebui să ţină minte că mastita se poate declanşa oricând în timpul alăptatului, iar acest proces tulbură nu doar viaţa mamei, dar şi pe cea a bebeluşului. Prin cunoaşterea principiilor celor mai importante ale alăptatului şi a prevenirii mastitei, femeile pot creşte probabilitatea de a avea o maternitate sănătoasă şi de împiedica mastita la timp.