Inflamarea urechii mijlocii este una dintre bolile cele mai frecvente printre copiii cu vârsta sub 3 ani. Circa 80% dintre copiii de această vârstă se îmbolnăvesc de inflamarea urechii mijlocii cel puţin o dată. Forma cel mai des întâlnită este cea bacteriană, deoarece inflamarea virală este mai neobişnuită. Uneori poate exista chiar o infecţie de origine necunoscută, care afectează urechea mijlocie. Urechea mijlocie este o cavitate umplută cu aer, aflată în spatele timpanului, unde sunt poziţionate oasele micuţe pentru auz care vibrează. În majoritatea cazurilor, infecţia urechii mijlocii vine prin trompa lui Eustachio, care leagă urechea mijlocie şi nazofaringele.
Trompa lui Eustachio este crucială pentru a transporta şi îndepărta secreţiile şi pentru menţinerea presiunii necesare a aerului în urechea mijlocie. Inflamarea urechii mijlocii este mai frecventă la copii, pentru că în cazul lor, trompa lui Eustachio este dreaptă, mai scurtă şi mai largă decât cea a adulţilor. Prin urmare, infecţia pătrunde cu uşurinţă în ureche prin ea de la nazofaringe. Există anumiţi factori care cresc posibilitatea ca infecţia să pătrundă în urechea mijlocie. Acestea includ suflarea incorectă a nasului (suflatul corect este atunci când o nară este închisă şi aerul se suflă prin cealaltă), strănutatul şi tuşitul.
„Simptomele tipice asociate cu inflamarea urechii includ febră, secreţii ale urechii, tulburări de echilibru şi auz perturbat. Mai apar pierderea poftei de mâncare, greaţa, vomitatul, ameţeala şi durerile de cap.”O serie de simptome pot indica faptul că suferiţi de o inflamare a urechii mijlocii. Cel mai frapant şi mai problematic simptom al inflamării urechii este o durere severă de urechi. Se poate răspândi şi la dinţi şi la restul capului. În plus, copilul poate deveni neobişnuit de irascibil, adoarme greu şi se trezeşte des (simptomele inflamării urechii se înrăutăţesc noaptea).
Simptomele tipice asociate cu inflamarea urechii includ febră, secreţii ale urechii, tulburări de echilibru şi auz perturbat. Mai apar pierderea poftei de mâncare, greaţa, vomitatul, ameţeala şi durerile de cap. Este un pic mai greu să se detecteze inflamaţia urechii la bebeluşi şi la copii mici. Părinţii pot observa schimbări în comportamentul lor, cum ar fi irascibilitate sau moleşeală, copilul îşi prinde urechea sau refuză să mănânce. Durerea de urechi se înrăutăţeşte în cazul bebeluşilor atunci când sunt alăptaţi la piept, bebeluşul poate refuza suzeta sau sfârcul după ce suge de câteva ori şi poate plânge cu nervozitate.
Principala metodă de diagnosticare a inflamării urechii este otoscopia. În timpul acestui test, medicul cercetează canalul urechii externe şi timpanul. Bebeluşii care suferă de inflamarea urechii sunt trataţi la spital. Copiii mai mari au o probabilitate mai mare de a fi trataţi acasă, în special dacă inflamarea acută nu este complicată. Tratamentul inflamării urechii mijlocii se bazează pe trei principii importante:
1. De obicei se prescrie un tratament cu antibiotice pentru infecţie. Când sunt prescrise antibiotice, cel mai important lucru este să se determine dacă tratamentul va începe imediat după identificarea simptomelor sau după câteva zile, dacă boala nu se ameliorează. O asemenea discuţie intervine între medici, deoarece în unele cazuri inflamaţia urechii se resoarbe spontan, fără tratament. Prin urmare, dacă timpanul este intact, poate fi folosită strategia de aşteptare şi de monitorizare, nu se dau antibiotice timp de 1-2 zile, iar boala pacientului este monitorizată continuu. Dacă nu se ameliorează în această perioadă, se începe tratamentul cu antibiotice. Antibioticele se administrează imediat numai în cazurile când simptomele persistă sau se înrăutăţesc, dar şi când este deteriorat timpanul, când pacientul este un copil mic sau are o imunitate scăzută. Copiii cu vârsta sub 3 ani primesc de obicei un tratament de 10 zile cu antibiotice. Este recomandat să trataţi copiii mai mari cu antibiotice timp de 5 zile.
2. Medicamentele care îmbunătăţesc îndepărtarea fluidelor din urechea mijlocie şi îi stimulează ventilaţia sunt de asemenea prescrise.
3. Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sunt folosite în general pentru a reduce simptomele deranjante ale infecţiei urechii, în special durerea şi febra. O compresă caldă poate fi aşezată pe ureche.
În cazurile mai grave, când timpanul este foarte inflamat, apar febra şi durerile de urechi, iar tratamentul standard este ineficient, poate fi efectuată o procedură denumită timpanocenteză. În timpul acestei proceduri, acumularea de fluide este drenată din urechea mijlocie prin timpan cu ajutorul unui ac mic.
Inflamaţia urechii mijlocii se poate declanşa brusc şi poate dura până la 3 săptămâni. În timpul tratamentului (şi uneori în mod spontan), simptomele încep să se estompeze în doar câteva zile. Dacă simptomele inflamării urechii mijlocii apar regulat în cazul unui copil, pot fi cauzate de boli nazofaringeale (cum ar fi adenoidita). De asemenea, ar trebui examinată funcţia trompei lui Eustachio a copilului. Dacă este afectată, poate reprezenta cauza unei inflamaţii a urechii care revine frecvent. Pentru a reduce apariţia inflamării urechii mijlocii a copiilor, trebuie să-i învăţaţi tehnicile corecte de suflare a nasului, iar fumatul în preajma copilului nu trebuie permis. Sistemul imunitar al copilului trebuie întărit, iar copilul trebuie vaccinat împotriva infecţiilor urechii când este posibil.