În ultimii cinci ani, infecţia a afectat Venezuela, spitale din Spania, o unitate de terapie intensivă dintr-un spital de prestigiu din Marea Britanie, precum şi centre spitaliceşti din India, Pakistan şi Africa de Sud.
Recent, Candida auris a ajuns şi la New York, New Jersey şi Illinois, urmând ca Centrele Federale pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA să ia măsuri şi să adauge ciuperca pe lista „ameninţărilor urgente„.
În luna mai, un bărbat în vârstă a fost internat în Spitalulul Mount Sinai din Brooklyn pentru intervenţii chirurgicale abdominale. Un test de sânge a arătat că a fost infectat cu o infecţie misterioasă. Medicii l-au izolat rapid în unitatea de terapie intensivă.
Omul a murit după 90 de zile, în spital, dar nu şi Candida auris. Testele au arătat că peste tot ciuperca a invadat fosta camera a bărbatului infectat, astfel încât spitalul a recurs la un echipament special de curăţare şi a trebuit să înlocuiască o parte din tavan şi gresie pentru a o eradica.
Candida auris este atât de tenace, încât majoritatea medicamentelor antifungice nu au niciun efect în combaterea infecţiei.
Timp de decenii, experţii în domeniul sănătăţii publice au avertizat că excesul de antibiotice reduce eficienţa medicamentelor care contribuie la prelungirea speranţei de viaţă prin vindecarea infecţiilor bacteriene care erau odata, în mod obişnuit, fatale. Dar, în ultima vreme, a avut loc şi o explozie de fungi rezistenţi, adăugând o dimensiune nouă şi înfricoşătoare unui fenomen care subminează un pilon al medicinei moderne.
Pur şi simplu, ciupercile, la fel ca bacteriile, dezvoltă rezistenţa pentru a supravieţui medicamentelor moderne.
Germeni rezistenţi sunt adesea supranumiţi „super-gândaci”, dar acest lucru este simplist deoarece aceştia nu sunt periculoşi pentru toată lumea. În schimb, ele sunt letale pentru persoanele cu sisteme imunitare slăbite, în special nou-născuţii şi vârstnicii, fumătorii, diabeticii şi persoanele cu tulburări imunitare care iau steroizi, ceea ce influenţează apărarea organismului.
Oamenii de ştiinţă aduc în vedere importanţa dezvoltării unor medicamente noi mai eficace. Dacă utilizarea medicamentelor antimicrobiene este brusc limitată, riscul se va răspândi la populaţiile mai sănătoase, mai susţin aceştia. Un studiu realizat cu sprijinul guvernului britanic atrage atenţia că dacă nu se vor pune în aplicare politici pentru a încetini creşterea rezistenţei la medicamente, în 2050, 10 milioane de oameni ar putea muri în întreaga lume din cauza acestor infecţii.
Mai mult, spitalele şi autorităţile locale sunt reticente în a divulga focarele de teama de a nu diminua imaginea centrelor spitaliceşti. Guvernele de stat au refuzat în multe cazuri să împărtăşească în mod public informaţii mai amănunţite despre cazurile înregistrate. În tot acest timp, germenii sunt uşor de răspândit – purtaţi pe mâini şi echipamente în spitale; transportate transfrontalier de călători, exporturi şi importuri; şi transferate de pacienţi de la cabinete sanitare la spital şi înapoi.
Doctorul Lynn Sosa, epidemiolog din statul Connecticut, SUA, a declarat că Candida auris reprezintă unul dintre „pericolulele de top” în rândul infecţiilor rezistente. „Este destul de imbatabil si dificil de identificat”, a spus ea, citată de New York Times.
Aproape jumătate dintre pacienţii care contractează Candida auris mor în 90 de zile. Cu toate acestea, experţii lumii nu au identificat originea germenului.
Investigaţii realizate de experţi din cadrul Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA susţin că Candida auris îşi are originea în Asia şi s-a răspândit ulterior pe tot globul. Totuşi, în urma unor studii mai precise care au comparat mostre ale germenului din India şi Pakistan, Venezuela, Africa de Sud şi Japonia, experţii au constatat că originea sa nu poate pleca dintr-un singur loc. Secventierea genomului a aratat ca au existat patru versiuni distincte ale ciupercii în patru părţi diferite ale globului.
Există teorii diferite cu privire la rezistenţa dezvoltată de ciuperca Candida auris. Unii cercetători consideră că ciupercile rezistente la medicamente se dezvoltă datorită utilizării masive a fungicidelor asupra culturilor.
Doctorul Meis a comunicat jurnaliştilor de la New York Times că a devenit intrigat de ciupercile rezistente când a auzit despre cazul unui pacient de 63 de ani din Olanda, care a murit în 2005 de o ciupercă numită Aspergillus. S-a dovedit rezistent la tratamentul antifungic de primă clasă numit itraconazol. Structura chimică al acestui medicament este o copie a pesticidelor azole, care reprezintă mai mult de o treime din vânzările de fungicide. Studii au arătat că nu pare să fie o coincidenţă faptul că germenul Aspergillus rezistent la medicamente apare în mediul în care au fost folosite fungicidele azole.
Astfel, Candida auris poate fi cauzată de utilizarea intensă a fungicidelor, însă misterul apariţiei acestei infecţii rămâne totuşi nesoluţionat, iar originea sa pare, pentru moment, a fi mai puţin importantă decât stoparea răspândirii ciupercii.