Ce este gastroenterita?
Gastroenterita reprezintă inflamaţia tractului digestiv, manifestându–se prin deranjamente stomacale, diaree şi stare de vomă, dar pot exista şi alte asemenea simptome, precum senzaţia de durere la nivelul cavităţii abdominale, sau chiar febra. Cele mai frecvente cazuri care duc la apariţia gastroenteritei sunt reprezentate de infecţiile de natură virală, sau bacteriană. O astfel de afecţiune poate fi contractată de la o persoană bolnavă, sau purtătoare a unui asemenea virus, prin intermediul apei sau alimentelor contaminate, ca rezultat al mâinilor murdare în urma folosirii toaletei, sau atunci când schimbăm scutecele. Există o gamă diversă de viruşi şi bacterii care pot cauza gastroenterita, dar cel mai frecvent, dar cel mai frecvent întâlnit este rotavirusul sau norovirusul. Boala poate fi cauzată şi de bacteriile E. coli,
Salmonella, sau Campylobacter.
Într–un număr mult mai mic de cazuri, gastroenterita poate fi cauzată de alţi paraziţi, precum Giardia, sau Cryptosporidium. Infectarea devine posibilă, dacă se bea apă contaminată, sau dacă se înoată în piscine contaminate. În mod total atipic, dar totuşi posibil, există şi alte căi prin care se poate dezvolta o astfel de gastroenterită, ca de exemplu: intoxicaţia cu metale grele, consum de alimente cu un grad ridicat de aciditate, toxinele găsite la anumite fructe de mare, unele medicamente (antibiotice, antiacide, laxative, agenţii de chimioterapie).
Gastroenterita. Simptome
Principalele simptome în cazul unei gastroenterite, sunt reprezentate de starea de vomă şi de apariţia diareei. Denumirea acestei afecţiuni include doi termeni, prin care se specifică stomacul şi intestinul subţire (gastro + enteritis). Gastrita se manifestă prin senzaţie de greaţă, stare de vomă, dureri la nivelul stomacului. Enterita se caracterizează prin prezenţa unei diarii abundente şi de consistenţă apoasă. Boala este însoţită de foarte multe ori de cefalee, febră, dureri musculare. În funcţie de cauza care a determinat apariţia bolii, mai pot fi întâlnite şi alte simptome.
În cazul pacienţilor care suferă de gastroenterită, un simptom deosebit de periculos îl reprezintă deshidratarea. Aceasta afectează tegumentul şi membranele mucoase, determină senzaţia de ameţeală, uscăciune la nivelul limbii, aceasta fiind acoperită de o peliculă de culoare albă, pacientul resimte acut starea de sete, ritmul cardiac i se accelerează, iar cantitatea de urină scade. Aceasta afecţiune este periculoasă, în special în cazul copiilor, din cauza greutăţii corporale mici a acestora din urmă şi a nivelului scăzut de lichide pe care aceştia îl au în corp.
Din această cauză, echilibrul fluidic din corp poate fi foarte repede afectat. Dacă nu se beneficiază de tratament, deshidratarea poate conduce la apariţia atacurilor, sau chiar la intrarea pacientului în comă.
Gastroenterita. Cursul bolii
Evoluţia bolii depinde foarte mult de cauza ce a condus la apariţia acesteia. Aceasta poate varia, pornind de la episoade nu foarte serioase de senzaţie de greaţă, cu prezenţa câtorva scaune, şi până la stări de vomă şi prezenţa diareei timp de câteva zile la rând. În majoritatea cazurilor, boala are un caracter relativ uşor, persoanele afectate nu solicită niciun fel de asistenţă medicală, întrucât în decurs de câteva zile acestea îşi revin de la sine. Dacă însă boala debutează foarte brusc şi are un caracter sever, se recomandă apelarea de urgenţă la asistenţa medicală adecvată.
Gastroenterita. Diagnostic
Diagnosticul de gastroenterită se pune în funcţie de acuzele aduse de pacient, în speţă starea de vomă şi prezenţa diareei. Este important să se stabilească două aspecte: nivelul de deshidratare şi cauza care a determinat apariţia gastroenteritei. Se realizează examinarea pacientului, se studiază modificările de mucoasă şi la nivelul tegumentului acestuia din urmă, se verifică respiraţia şi ritmul cardiac şi se determină viteza de umplere a capilarelor. Pacientul este întrebat în legătură cu frecvenţa episoadelor caracterizate prin stări de vomă şi diaree. Pentru a constata cauza unui astfel de caz de gastroenterită, este important să se acorde o mare atenţie la ceea ce bea şi ce mănâncă pacientul respectiv, care sunt obiceiurile acestuia în materie de igienă, dacă acesta frecventează locuri aglomerate, sau dacă a călătorit într–o altă ţară, dacă există cineva în mediul său care a prezenta, sau prezintă asemenea simptome similare.
Dacă originea gastroenteritei este tot incertă, se pot realiza şi alte teste şi investigaţii suplimentare.
Acestea pot include următoarele: examinarea scaunelor, pentru a se depista diverşi antigeni de virus, coprocultura, teste de ser, pentru identificarea anticorpilor care luptă împotriva agenţilor infecţioşi.
Gastroenterita. Tratament
În marea majoritate a cazurilor de gastroenterită, nu este nevoie de un tratament specific acestei afecţiuni. Principala metodă de tratament o reprezintă restabilirea şi asistarea echilibrului de fluide şi electroliţi din corp. Dacă gradul de deshidratare nu este foarte mare, iar persoana afectată poate să bea, se recomandă folosirea unor soluţii de rehidratare ce se administrează pe cale orală. În funcţie de greutatea corporală a pacientului şi de nivelul de deshidratare, se prepară o soluţie specială de rehidratare, dintr–o pulbere specială, pe care pacientul trebuie să o consume în decursul unei anumite perioade de timp. Dacă pacientul prezintă un nivel sever de deshidratare, sau dacă acesta se află în incapacitatea de a bea (spre exemplu, drept consecinţă a unei stări de inconştienţă, sau a unor episoade constante de stare de vomă), pot fi necesare efectuarea unor proceduri de introducere a soluţiei intravenos. Pacientul trebuie să parcurgă această terapie la nivel intravenos, în timp ce starea sa trebuie să fie monitorizată permanent.
Gastroenterita. Prevenție
Principala metodă de prevenire a apariţiei unei gastroenterite este reprezentată de igienă. Se recomandă spălarea mâinilor de fiecare dată după ce revenim de afară, după ce folosim toaleta, sau înainte de a pregăti mâncarea, sau de a mânca efectiv. Se recomandă a nu se împărţi produsele de igienă personală şi prosoapele cu alte persoane, chiar şi membrii familiei din care facem parte. Dacă apar starea de vomă şi diareea, toaleta trebuie dezinfectată după fiecare utilizare. Se recomandă abţinerea de la a merge la serviciu, la şcoală sau grădiniţă, pe o perioadă de cel puţin 48 de ore de la ultimul episod caracterizat prin stare de vomă, sau diaree.
În cazul unor anumiţi agenţi, se pot aplica şi câteva măsuri specifice de prevenţie. Până la momentul de faţă, vaccinul funcţionează numai împotriva câtorva bacterii, care cauzează apariţia gastroenteritei şi împotriva rotavirusului.