Probabil nu există medic pediatru în România care să nu fi auzit de Prof. Dr. Mircea Nanulescu, unul dintre cei mai longevivi şi dedicaţi doctori pediatri din ţară. Totuşi, mărturiseşte că în primii ani de practică a regretat că nu a putut urma o altă specializare medicală.
”Astăzi nu am niciun regret că m-am specializat în domeniul pediatriei”, spune profesor Nanulescu, care în 1967 îşi începe cariera didactică în cadrul UMF “Iuliu Haţieganu”. Între 1991 – 2005, este şeful Clinicii Pediatrie III Cluj-Napoca şi, în 1998, organizează Colegiul de Asistenţi Medicali din cadrul UMF Cluj-Napoca al cărui director a fost până în 2005.
Conduce Societatea de Pneumologie Pediatrică din Romania, între 2003 – 2010, şi este apoi vice-preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, în perioada 2010 – 2014. A introdus în practica clinicilor în care a activat mai multe tehnici de diagnostic şi tratament, precum ventilaţia artificial prelungită la sugar, aerosoloterapia cu presiune intermitent pozitivă, cateterizarea percutan a jugularei interne, puncţia biopsie renală sau puncţia biopsie hepatică.
Lunile de iarnă sunt caracterizate de temperaturi foarte scăzute, variaţii termice şi modificări de presiune atmosferică, condiţii numai propice pentru infecţiile respiratorii virale. Copiii, în special cei de vârstă mică, sunt mai expuşi în comparaţie cu adulţii.
Infecţiile respiratorii virale se manifestă sub formă de răceală sau gripă.
Întrucât infecţiile respiratorii virale sunt foarte contagioase, de la primele manifestări de răceală sau gripă copilul bolnav va fi ţinut la domiciliu pentru a nu transmite boala celorlalţi.
Părinţii trebuie să explice copilului, cu tact, răbdare şi pe înţelesul acestuia, cauza bolii şi necesitatea rămânerii la domiciliu. Explicaţiile acordate de către părinţi vor ajuta la acceptarea copilului de a fi izolat temporar de grupul de colegi.
Răceală sau gripă?
Răceala şi gripa au multe caracteristici comune: ambele sunt produse de virusuri (deci nu necesită tratament cu antibiotice), ambele se manifestă prin tuse, durere în gât, obstrucţie nazală, rinoree (secreţii nazale), ambele necesită izolare la domiciliu.
Răceala este mai frecvent produsă de rinovirusuri, în timp ce gripa este produsă de virusurile gripale. Gripa survine în special în lunile de toamnă/iarnă în timp ce răceala se poate instala în orice perioadă a anului dar este mai frecventă în sezonul rece.
Gripa se deosebeşte de răceală prin severitate şi asocierea unor simptome generale: febră înaltă (care durează 3-5 zile), uneori frison, stare generală alterată, oboseală, durere de cap, dureri musculare. Gripa se poate complica cu pneumonie.
„Un copil mic îngrijit la domiciliu dezvoltă 3-5 răceli pe an în timp ce copilul mic care frecventează colectivitatea contractează 6-8 episoade de răceală pe perioada unui an, majoritatea acestor episoade în sezonul rece.” afirmă Prof. Dr. Mircea Nanulescu.
Antitermic sau antibiotic?
Gripa poate fi prevenită prin vaccinare. Întrucât gripa survine în special în sezonul rece, vaccinul antigripal trebuie administrat toamna.
Pentru tratamentul gripei şi răcelii se folosesc ibuprofenul sau paracetamolul, medicamente care au efecte antitermice (combat febra), antialgice (combat durerea), antiinflamatorii (combat inflamaţia) şi ameliorează starea generală. Până la adresarea la medic, părinţii pot administra din iniţiativă proprie această medicaţie, medicaţie care se eliberează fără reţetă medicală.
Doza de ibuprofen este de 10 mg/Kg/doză, doză care poate fi repetată la nevoie după 8 ore. Doza de paracetamol este de 10-15 mg/Kg/doză, doză care poate fi repetată după 6 ore.
Întrucât răceala şi gripa sunt produse de virusuri, nu este necesară administrarea de antibiotice. Antibioticele nu sunt eficiente într-o infecţie virală.
„Trebuie combătută conduita unor părinţi care administrează antibiotice de la primele manifestări ale răcelii sau gripei. Trebuie combătut conceptul terapiei în ecuaţie FEBRĂ = ANTIBIOTIC” menţionează Prof. Dr. Mircea Nanulescu.
Prevenţia înainte de toate
În afara vaccinului antigripalprevenţia este posibilă printr-o alimentaţie echilibrată, cu un aport zilnic de legume şi fructe (pentru aport vitaminic), locuinţă aerisită şi cu o temperatură adecvată (20-21°C), îmbrăcăminte adaptată temperaturii de afară, activitate fizică în aer liber cel puţin 60 minute/zi, evitarea locurilor aglomerate (săli de spectacol, arene sportive) în perioadele de epidemie.
Este recomandat ca hainele de vară să fie păstrate într-un loc neaccesibil copilului iar ţinuta din sezonul rece să fie potrivită cu temperatura de afară, adecvată activităţilor din programul de peste zi al copilului astfel încât acesta să nu transpire.