Acest tip de alergie este cel mai frecvent întâlnit în rândul sugarilor și copiilor mici, apărând cu predispoziție la cei ce provin din familii cu antecedente de boli alergice. Cele 3 proteine alergizante regăsite în lapte (beta-lactoglobulină, cazeină și alfa-lactalbumină) pot produce atât alergia clasică mediată de anticorpii IgE care implică sistemul imun, cât și intoleranța alimentară de tip IgG4 ; zaharul din lapte, numit lactoză, poate genera intoleranța la lactoză (o sensibilitate de origine genetică caracterizată printr-un deficit de lactază) iar enzima are rolul descompunerii lactozei.
Simptomele alergiei la PLV apar la scurt timp după contactul organismului cu alergenul, manifestându-se la sugarii alăptați, în cazul în care mama consumă produse lactate sau în momentul introducerii în alimentația copilului a unei formule de lapte praf sau a unui produs lactat de vacă.
Astfel, pot apărea simptome precum: erupții cutanate (urticarii, eczemă), vărsături, diaree, respingerea sânului sau a biberonului, colici abdominale severe, tuse, wheezing sau chiar tulburări cardio-respiratorii și șoc anafilactic.
„Simptomele alergiei la PLV apar la scurt timp după contactul organismului cu alergenul, manifestându-se la sugarii alăptați”Diagnosticul acestei patologii se face prin:
• efectuarea testărilor alergologice specifice din ser pentru fracțiunile alergizante din laptele de vacă, corelate de multe ori cu creșterea IgE total
• efectuarea panelului de intoleranțe alimentare tip IgG4
• excluderea din alimentația copilului (inclusiv a mamei care alaptează) a tuturor produselor lactate (lapte, brânză, cașcaval, iaurt, unt, kefir, smântână), inclusiv a tuturor alimentelor procesate (înghețată, biscuit, prăjituri). În cazul în care simptomatologia se ameliorează sau chiar dispare în această perioadă, avem certitudinea diagnosticului.
Tratamentul acestei sensibilități nu este unul de tip medicamentos, ci alimentar, excluderea vizând pe lângă produsele din lapte de vacă și pe cele din lapte de capră sau oaie.
Este foarte important ca ambalajele produselor alimentare achiziționate să indice specificația “fără urme de lapte “ ceea ce înseamnă că acele produse au fost ambalate în unități ce asigură o atmosferă protejată.
Se recomandă alimentația naturală ca fiind cea mai lipsită de riscuri și cea mai sănătoasă, copilul beneficiind prin intermediul laptelui matern de anticorpii, vitaminele,enzimele și mineralele necesare dezvoltării unei flore intestinale sănătoase și deci un sistem imunitar puternic. Totuși, în situația în care alăptarea nu se poate realiza, sugarii pot fi hrăniți cu formule speciale de lapte praf: hipoalergenice, parțial sau extensiv hidrolizate (fracțiunile proteice sunt descompuse în particule minuscule ce nu pot fi recunoscute drept alergenice de către sistemul imun care se digeră și se asimilează mai ușor) sau chiar formule de lapte bazate pe aminoacizi (dedicate celor care nu au obținut efecte pozitive la ingestia formulelor hidrolizate sau care prezintă alergii alimentare încrucișate sau alte afecțiuni gastrointestinale). Nu se recomandă folosirea laptelui de soia întrucât majoritatea copiilor alergici la PLV prezintă alergie încrucișată la soia. Perioada de excludere a lactatelor trebuie să dureze 6 luni sau până ce copilul împlinește vârsta de 9–12 luni.
O alternativă la laptele de vacă în alimentația sugarilor cu vârstă mai mare de 6 luni o reprezintă laptele provenit din surse vegetale (mei, quinoa, amaranth, orez, ovăz, hrișcă) preparat în casă cu ajutorul aparatelor speciale ce pot fi achiziționate de la magazinele specializate.
Reintroducerea laptelui de vacă în alimentație se face cu testarea prealabilă a IgE-urilor specifice și se încearcă administrarea unor cantități progresiv crescânde de lapte, sub strictă supraveghere medicală (intraspitalicesc) pentru a reacționa în cazul apariției unei posibile reacții alergice severe. În general, după primii 3 ani de viață, organismul tolerează laptele de vacă. De asemenea, mama care alăptează trebuie să consume alimente bogate în calciu (legume cu frunze verzi-kale) pentru a înlătura deficitele nutriționale ce pot apărea ca urmare a excluderii lactatelor din alimentație.
Măsuri eficiente de prevenție a alergiei la PLV constau în:
• identificarea sugarilor cu risc de a dezvolta această patologie (antecedente heredo-colaterale alergice) și dozarea IgE din cordonul ombilical la naștere pentru instituirea precoce a măsurilor de alimentație menite să diminueze simptomele
• alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni cu dieta restrictivă a mamei pentru laptele de vacă, ou, alune, pește
• introducerea tardivă a alimentației solide peste vârsta de 6 luni pentru a aștepta maturarea sistemului imunitar
Dr. Ingrid Bălan, medic specialist pediatru